Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu, (21 mai 1897 Hănțești – 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni[1], din județul Covurlui (interbelic), ulterior județul Tutova (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.
La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur.
Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri.
A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa.
În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatară, alături de alte 11 personalități (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul „Sumanele Negre” ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă [MNR] organizația „HAI” împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist). Ascunsă de oameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iași și preotul Matei Dumitru - nu a mai fost găsită niciodată. A fost căutată și de oficialitățile sovietice pentru a face instrucția soldaților sovietici.
O versiune acceptată în general este că a decedat pe data de 2 februarie 1948. Potrivit cercetărilor întreprinse de prof. Neculai Staicu - dar încă neconfirmate - mormântul ei s-ar afla în Cimitirul central din Cluj, unde ar fi fost îngropată sub numele de Maria Popescu la o poziție concesionată în anul 1970 unei alte persoane.
În prezent, o stradă din București a fost denumită în memoria sa.
În decembrie 2010 a fost lansat „Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu”, volum semnat de Ana Maria Sireteanu și Tudor Sireteanu, strănepoți ai renumitei parașutiste românce, publicat la Editura Vremea.[2]
Jurnalul celebrei Smaranda Braescu
Colectia: Autori romani Fara colectie
Jurnalul celebrei Smaranda Braescu
Ana Maria Sireteanu si Tudor Sireteanu, stranepoti ai Smarandei Braescu, publica la editura Vremea jurnalele acesteia din 1935 si 1939-1940, alaturi de nenumarate fotografii si documente din arhiva familiei. Volumul mai cuprinde o introducere semnata de autori si un tabel cronologic al celebrei parasutiste, ambele urmate de abstracte in limba engleza, un capitol de aprecieri la adresa membrei Escadrilei albe si o bibliografie si numeroase note si comentarii despre personalitati din aviatie,din viata social- politica sau diplomatie in perioada interbelica, referiri la locuri din Romania si Europa vizitate de campioana, sau evenimente deosebite in care a fost implicata, precum si date despre aerodromuri, fabrici si tipuri de avioane.
Smaranda Braescu a fost prima parasutista romanca cu brevet international obtinut in iulie 1928 in Germania. In 1931obtine recordul mondial feminin la salt cu parasuta, iar in 1932, recordul mondial absolut, la Sacramento, in SUA. Este prima aviatoare straina brevetata ca pilot pe celebrul aeroport Roosevelt Field, dupa absolvirea cursurilor unor faimoase scoli de pilotaj americane.
Miercuri, 22 decembrie, la Libraria ''Mihail Sadoveanu'' din Bucuresti, a avut loc lansarea cartii "Jurnalul celebrei Smaranda Braescu", prima femeie pilot din Romania.
Smaranda Braescu (1897 -1948) a fost campioana mondiala la parasutism in anul 1932 si campioana europeana in anul 1931.
Pe parcursul a 300 de pagini, impartite in 9 capitole, lucrarea relateaza cele mai palpitante aventuri, pe pamant si in aer, traite de Smaranda Braescu. Cartea costa 28 de lei si este intregita cu trei grupaje de fotografii, care ilustreaza cateva dintre memorabilele zile traite de aceasta campioana mondiala. Volumul publicat de Casa editoriala Vremea este semnat de Ana-Maria si Tudor Sireteanu, informeaza Agerpres.
Pe langa lansarea acestei carti, cei prezenti au fost martorii evocarii unor momente importante din viata campioanei mondiale care a fost Smaranda Braescu.
La 2 octombrie 1931, Smaranda a castigat titlul european la parasutism, in urma unui salt de la inaltimea de 6.000 de metri. Dupa acest succes a fost decorata cu Ordinul Virtutea Aeronautica - clasa Crucea de Aur.
La 19 mai 1932, Smaranda Braescu devenea campioana mondiala la parasutism, cu un salt efectuat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Recordul precedent, detinut de un american, era de 7233 de metri. De subliniat ca performanta sa a fost depasita abia peste doua decenii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu